Dragoste vs. ură, maidanezi vs. oameni

Nu-mi amintesc de vreo perioadă din viața mea în care să nu fi avut grijă măcar de vreun animal. Mică de tot am colindat cu ai mei pe la țară și oriunde am stat în gazdă am reușit cumva (cu lacrimi de femeie :D) să păstrez toți cățeii și toți pisoii fătați pe perioada șederii mele acolo. Îi hrăneam, îi spălam, mă jucam cu ei și cea mai exagerată chestie, seara îi mângâiam până adormeau…

Apoi am luat în casă o pisică. Am ținut-o până a murit de boală, nu de bătrânețe. După pisică am jelit mult și mi-am spus că nu mă mai atașez de animale. Până într-o zi când m-a chemat mama să-mi arate pe geam cum un amărât de câine negru venea bezmetic pe Calea Victoriei și-l ocoleau toate mașinile. Am alergat după el, l-am găsit ceva mai departe, scăpase de mașini dar îl încolțiseră niște copii. M-am așezat jos și l-am chemat, avea de ales să înfrunte copiii sau să vină la mine și a ales să vină la mine. El a fost Mad, maidanezul meu magnific. Când l-am luat avea o lăbuță strâmbă, doctorul ne-a spus că probabil vreo fractură netratată cum se cuvine. La câteva zile după ce l-am adoptat am observat că avea dureri când îl atingeam în zona botului….fractură de maxilar. A trecut și aia. Când l-am luat am estimat că avea ceva mai mult de un an. A stat cu noi 17 ani. A murit când avea Victor aproape 5 luni. A fost sfâșietor de dureros și iarăși mi-am jurat că nu mă mai apropii de animale. Am rezistat câteva luni. Nu puteam concepe ca după ce eu am avut toată viața animale, Victor să crească fără, așa că i-am căutat un câine. La un an l-a primit pe Krug, actualul tembel mustăcios. Pe cât a fost Mad de magnific pe atât de retardel e Krug…mi-a mâncat ficații, m-a costat o avere, face numai tâmpenii, de nu știu câte ori mi-a trecut prin cap să-l dau, să scap de el. Dar nu pot, este tembelul meu.

Între timp am construit o casă, la țară. Aveam zeci de maidanezi la poartă. Cățelele fătau de două ori pe an. Da, le-am adus mâncare. Da, le-am făcut adăpost puilor născuți toamna. Da, mi-a fost milă de ei. Da, mi-este drag de ei. Au fătat cățelele apoi la noi în curte. N-am avut suflet să-i dau afară, am așteptat să plece ei.

Anul trecut ne-am mutat și la nici o lună vecinii noștri au aruncat în stradă șase pui neînțărcați și-au plecat cu tot cu cățea. I-am urât din tot sufletul. Pe vecini, desigur. Da, am hrănit puii. Unul dintre ei era atât de mic încât intra la noi în curte prin gard. L-am lăsat, doar că Krug a refuzat să doarmă la un loc cu el….așa că a plecat. Iarna a fost prea grea pentru ei.

Când ne-am mutat aveam în capătul străzii o haită de cel puțin 14 câini. Pe mine nu mă lătrau, dar altfel mușcau și din mașinile care treceau…A început școala și am aflat că lumea preferă să ocolească decât să treacă pe strada mea, din cauza câinilor. Da, știu, erau agresivi. Nici poștașul nu trecea pe-acolo cu bicicleta, trebuia să merg eu la poștă. Am vorbit cu primarul. Nu are ce să facă, nu are fonduri decât să-i sterilizeze. Și face asta. Dar apar alții. Am întrebat de unde, dacă cei existenți sunt sterilizați? Din București. Maidanezii din București sunt adunați și aruncați pe câmpurile din jurul capitalei.

Ieri a murit un copil mușcat de câini într-un parc din București. M-am cutremurat, am fost mută de durere. Nu am urât câinii, am urât oamenii. Nu pe cei care-i hrănesc, aceia sunt poate ca și mine, le este milă, le prisosește o oală cu mâncare, dar în principiu nu vor să facă rău. Da, nu le este poate suficient de milă cât să-i ia în casă, dar pe de altă parte, nici nu-i responsabilitatea lor. Dar îi urăsc pe cei care nu fac ceea ce trebuie, pe cei care spală bani și-și umplu buzunarele pe cârca noastră. Pe cei care au adunat cei 14 câini, verifică acum ce-a declanșat comportamentul agresiv, parafează o hârtie care să ateste că au fost sterilizați și apoi îi aruncă pe vreun câmp de lângă București. Ieri au omorât un copil din București. Mâine, aceeași câini vor omorî poate un copil din Cornetu. În Cornetu sunt prea puțini care au internet. Nimeni nu va știi dacă un copil din Cornetu va muri mușcat de câini. Și chiar și-așa, cui îi pasă? Cei din București au acte care atestă că au rezolvat problema, cei din Cornetu nu au fonduri. Și-atunci mie ce-mi rămâne de făcut? Eu rămân cu ura…

Și-i mai urăsc și pe aceia care-și iau câini agresivi, rase agresive și-i lasă să coțăie biete cățele maidaneze. Apar apoi pui degenerați, corciți, rasa scapă de sub control, se nasc monștrii agresivi care omoară copii. Pe bune, nu orice prost e capabil să aibă-n grijă un câine. Sunt dobitoci care-și cumpără câini pentru lupte, pentru violență…aceștia ar merita castrați. Cine reglementează vânzările de câini agresivi? Cel care are o canisă e interesat să-și vândă animalele. Dar cui? Când mergi la o canisă să cumperi un caniche este ok. Dar când mergi să cumperi un câine agresiv? E ca și când ți-ai cumpăra o armă. Nu oricine își poate cumpăra o armă. Și-atunci de ce le este permis tuturor frustraților să-și cumpere câini agresivi care apoi în distracțiile lor degenerate privesc cum animalul perfect fute o biată cățea, asta dacă nu cumva o omoară. Și puii aceia care se nasc, cine-i răspunzător de ei? Nebunul care-a permis coțăiala? Cel care a vândut animalul agresiv unui nebun? Da,pe ăștia îi urăsc. Și pe vecinii, pe toți vecinii care probabil se cred miloși, nu sterilizează cățeaua, biata, dar aruncă puii. Ei bine, da, pe oameni îi urăsc.

Nu pot să strig acum să omorâm maidanezii, nu pot să cer moarte pentru moarte, mi-e imposibil. Am copii, iubesc copiii, nu-mi pot imagina ce e în sufletul părinților acelui copil. Dacă aș avea de ales între un copil și-un câine, aș alege copilul fără să stau pe gânduri. Dar nu pot cere să moară maidanezii. Da, să fie adunați, sterilizați, ținuți în adăposturi în condiții decente, asta da. Dar pentru cei în cârca cărora cade moartea de ieri, pe-aceia da, i-aș vrea morți, nemernicii care permit tot traficul cu câini în jurul orașelor mari merită să fie hrană pentru câini. Cei care permit scăparea raselor agresive de sub control, da, aceia ar merita sfâșiați de câinii agresivi. Nemernicii care aruncă pui în stradă ar trebui alungați și ei pe-un câmp cu maidanezi. Aceia sunt cei care se joacă cu viețile copiilor noștri, aceia sunt responsabili, aceia trebuie pedepsiți.

Anunțuri