Schimbare de perspectivă

Și încă una care poate părea frivolă, dar nu-i chiar așa.

Sunt momente în viața mea (și cred că și-n a voastră) când orice aș face, oricum aș da-o, ceva nu-mi convine…Nimic nu pare că merge, nici măcar rău, pur și simplu toate încremenesc într-o nemișcare nătângă care pe mine mă scoate din minți. Și știu că dacă fac aia, se întâmplă aia, dacă fac ailaltă se întâmplă ailaltă, iar altă idee nu-mi vine, captivă în propria-mi lipsă de imaginație (aparentă!). Mă screm, mă chinui, mă reneg, mă biciuiesc pentru ca în final să-mi vină (în sfârșit) ideea genială, ideea salvatoare, unica idee care până acum mă scotea din balegă: mă rad în cap! 😀 Asta mergea întotdeauna, nu am nici cea mai mică umbră de teamă, am un cap perfect (!) și niciodată prea mult chef să mă aranjez. O tunsoare numărul 3 rezolvă întotdeauna, este suficient de șocantă pentru gustul meu, nu are nevoie de nici un fel de îngrijire, deci e tot ce-mi trebuie. Doar că, sufletistă cum sunt, am ajuns să țin cont de simțămintele mai profundului meu prieten, George, desigur. Care, oricât m-ar iubi, nu mă rade…Și ce-mi rămâne de făcut? Fie să renunț la el, ceea ce este practic imposibil pentru că și eu îl iubesc pe el, fie să-i accept personalitatea artistică și  să mă las pe mâinile lui.

Așa că mă înființez la Belle Sophia, salonul de la Dristor care în timp mi-a devenit tare drag, cu speranța că George, iar va face o magie. Până acum am scris despre el tare frumos, este creativ, profi, nimic de reproșat. Ce n-am spus este că are și o înclinație către profunzime. De data asta mi-a spus că a văzut pe facebook (le mulțumesc cu această ocazie prietenilor care postează poze cu mine:D) o poză cu mine abia trezită din somn și că arătam jalnic. Ok, el e mult mai finuț, nu așa s-a exprimat, dar asta e esența. Și că, o femeie, chiar și când se dă jos din pat, e musai să arate cel puțin onorabil. Ceea ce nu era cazul meu, deci încă o dată George a surprins întocmai realitatea. Ușor revoltată că-mi cere asta în condițiile în care știe prea bine că nu aloc nici timp și nici prea multă energie aranjatului, am contraatacat cu un reproș, îndreptățit, zic eu, spunându-i că felul în care arăt eu când mă dau jos din pat este în exclusivitate treaba lui! Mă așteptam la nemulțumire, dar nu, a fost perfect de acord cu mine și s-a adâncit într-una din tăcerile lui, semn că-și ia treaba foarte în serios. Rezultatul cred că l-ați văzut.

IMG_20131102_081651

Ideea este că, după o săptămână nu tocmai fericită în care am reușit performanța de a distruge poate cel mai romantic vis pe care l-am avut vreodată (nu cu George era visul), în care oricum m-aș fi privit în oglindă tot nu-mi plăcea ce văd, după ce unica soluție (radicală) părea rasul în cap, sâmbătă, când m-am dat jos din pat, nu numai că arătam rezonabil (exact cum trebuia, după părerea specialistului) dar chiar am reușit cel mai prietenos și cald zâmbet în oglindă și sentimentul că-mi cam place de mine. Ceea ce nu-i puțin lucru în contextul actual.

Nu sunt eu chiar genul să dau astfel de sfaturi, ba chiar dacă e să mă întrebați pe mine, eu recomand direct psihoterapia, darrrrrr, chiar și așa, una e să te duci la terapie deprimat și cu o imagine despre sine terfelită rău și alta e să ajungi măcar încântat de cum arăți. Mi se pare important de conștientizat că orice ieșire dintr-o stare nasoală începe cu un prim pas, care poate să fie chiar ăsta. De multe ori rămânem agățați în tristeți interminabile și nu mergem la terapie, de exemplu, pentru că nu e pentru noi, pentru că nu suntem nebuni, pentru că nu se rezolvă într-o ședință etc. Și la prima vedere pare să fie adevărat. Dar putem merge la un salon, de exemplu la Belle Sophia. Am văzut numai fețe zâmbitoare, și clienți și specialiști, ceea ce-i de bine, zic eu. Și dacă nu e tuns și/sau vopsit atunci poate să fie mani/pedi ori poate un tratament cosmetic, ori un masaj. Ideea este că acolo, într-un timp scurt cineva îți poate schimba mult în bine starea de spirit. Ce faci mai apoi cu starea îmbunătățită e treaba ta, important e că primul pas schimbă întotdeauna perspectiva.

De când cu George am mai schimbat și altceva în afară de aspect. Înainte, unicul produs pe care-l foloseam și despre care oricum nu știam prea multe, era șamponul…apoi, încet dar sigur m-am împrietenit cu diverse alte produse. De fapt m-a împrietenit George că eu sunt cam sălbatică când vine vorba de produse de care&styling. El e atât de pasionat și-mi povestește cu atâta entuziasm încât mi se întâmplă să mai țin și minte câte ceva.

Acum de exemplu, ei, echipa de la Belle Sophia își trăiesc love at first sight&feel cu brandul Sebastian Professional, care are o gamă diversificată de produse de care&styling, la o calitate premium, dar cu prețuri medium, potrivită atât publicului tânăr la propriu, cât și celui forever young spirit.

Îmi place că atunci când aleg produsele cu care lucrează țin cont și de viziunea brandului care e musai să fie în accord cu spiritual stiliștilor de la Belle Sophia, adică fresh, creativă și urbană, with an utterly cool&stylish twist.

Anunțuri

3 gânduri despre “Schimbare de perspectivă

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s