Tu

Respiră, respiră, stai dreaptă, gândește, nu te prăbuși, trăiește, genunchii, tremură, respiră…în timp ce tu-mi făceai cu mâna.

Atât de repede că n-a fost timp să mă tranform în divă, așa de repede am fugit spre tine, că mi-am uitat masca acasă. Am venit eu, singură, să mă întâlnesc cu tine…după cât timp? O provocare căreia m-am dat și-atât.

Odată, când mi-am dorit asta mi-am spus că o să te sărut. Altădată mi-am imaginat cum ți-aș cuprinde fața în mâini. Mi-am dorit, pe rând, să mă îmbrățișezi, să te ating, să te întreb, să-ți povestesc, să îți explic, să te înțeleg. S-a întâmplat, noi doi față în față, totul s-a șters, gol, nou, limpede, n-aveam nevoie de nimic, totul era de-ajuns, a fost perfect, tulburător, cald, bine, proaspăt, intens…mai vreau.

N-am îndrăznit să mă bucur, încă mi-e frică…abia târziu în noapte m-am topit, căldura a urcat spre cap și mi-a îmbătat mințile. Am păstrat senzația, n-am mai strigat-o nimănui, o am cu mine, n-o regret. Nimic n-a fost în plus, nimic în minus. Doar noi, nouă.

Te las să fii, să curgi spre mine, eu vin spre tine, te aștept, te primesc, abia aștept, dar am răbdare. Tu știi acum, eu am încredere.

Anunțuri

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s