Diversitate, drepturile omului, libertate, iubire necondiționată = frecție la picior de lemn

directory-281478_1280Foarte la modă în ultima vreme să milităm pentru diversitate. Invocăm drepturile omului, dăm cu pumnul în masă, cu capul în gură, dăm unfriend pe facebook ( asta e decisivă!!!!!!), toate astea cu scopul deschiderii către diversitate și în numele iubirii necondiționate (blabla-ul suprem în ultimi ani).

Și e frumos, e încântătoare ideea de a putea, eu, tu, ca indivizi, să avem șansa să fim în contact cu o lume diversă, cu oameni de diverse culori, de diverse religii, cu diverse orientări sexuale, oameni care se îmbracă divers, mănâncă diferit de mine și diferit unul de altul, ascultă muzică diversă, oameni grași, oameni slabi. Toată această diversitate duce către evoluție, am șansa să iau de la fiecare câte ceva pentru a mă defini pe mine ca individ unic și diferit de ceilalți.

Ce văd în mod real în jurul meu? Aproape că mi-e rușine să spun. Nu e o noutate că-mi petrec 90% din timp într-un sat, departe de oameni. Restul timpului, când ajung în capitală, am ajuns să mă suspectez pe mine că sunt paranoică. Merg pe stradă și la tot pasul am impresia că dau nas în nas cu unul și același om, de fapt doi, un bărbat și o femeie: el, cu barbă, tuns asimetric, îmbrăcat cu blugi strâmți pe gambe și cu aparent caca la fund, ea, cu par verde-albastru, nu m-am decis încă, blugi rupți, tricou lălâu. Ambii cu pălărioară. Helăăăău, arătați toți la fel și chiar dacă, poate, vă șade bine, tot sunteți penibili!

Deci, unde e diversitatea? Creativitate, imaginație….ok, nu vorbim despre că e prea mult.

Ies în club, tipe se sărută cu alte tipe, bărbați cu alți bărbați, toată lumea a devenit brusc bisexuală. Ok, eu înțeleg că homosexualii au drepturi, că milităm pentru ele, că fiecare dintre noi avem dreptul să facem sex cu cine vrem, dar, pe bune, chiar toți vrem asta? Limita mea de inteligență îmi permite să înțeleg că am dreptul legal de a mă iubi cu o femeie, dar doar pentru că am dreptul trebuie să mă iubesc cu o femeie chiar dacă în viața mea nu m-a atras nicio femeie? Nu vă îngrămădiți acum să-mi spuneți că-s homofobă. Nu am de gând să mă sărut cu nicio femeie ca să demonstrez contrariul. Cred că sunt bărbați care se simt atrași de alți bărbați și femei care sunt atrase de alte femei, am prieteni de genul ăsta, țin la ei, îmi sunt dragi, știu și cred că fiecare dintre noi ne naștem și avem ADN atât masculin și feminin, dar nu cred în ruptul capului că toți suntem bisexuali.

Iubire necondiționată? Copil crescut în libertate? Serios? Adică tu-ți iubești copilul necondiționat și-l crești în spiritul libertății de decizie, dar urăști creștinii ortodocși? E doar un exemplu, poți înlocui creștini ortodocși cu atei, musulmani, homosexuali, țigani, evrei, grași, bărbați, femei, fumători, nefumători, orice, sper că ai prins ideea!

Și dacă în spiritul libertății de decizie, copilul tău, cel iubit necondiționat, devine creștin ortodocs, ateu, musulman, homosexual, țigan, evreu, gras, bărbat, femeie, fumător, nefumător, orice urăști tu din tot sufletul? Ce faci? Îl iubești necondiționat și îi urăști pe cei asemeni lui? Îți schimbi radical credința și brusc începi să-i iubești și pe ceilalți asemeni lui? Nu-l mai iubești pentru că e asemenea celor pe care îi urăști? A, ai răspunsul pregătit? Fiul/fiica ta nu are cum să ajungă ceea ce urăști tu cel mai mult? Înseamnă că nu l-ai crescut în spiritul libertății de decizie! Deci, nu-l iubești necondiționat! Revino-ți!

Iubire necondiționată!

Înseamnă altceva decât crezi tu, categoric. Este când iubești tot ce e în jurul tău, adică și pe ăia pe care îi urăști cu patimă, pentru că exact ăia sunt cei care zac în tine și dacă zac în tine asta înseamnă că în ei se poate transforma copilul tău, ăla pe care pretinzi că-l iubești necondiționat. Urăști musulmanii? Imaginează-ți că fiica ta se va îndrăgosti și se va căsătorii cu arabul frumos pe mârțoaga albă. Mă rog, poate fi și cămilă dințoasă. . O s-o urăști pe ea? Urăște-o de acum! O să-l iubești pe arab? Iubește-l de acum!

Nu o lungesc că nu are rost, ai prins ideea. Sper!

Nu se poate întâmpla așa ceva, copilul tău nu poate deveni nimic din ceea ce tu urăști? De acord. Dar știi de ce? Pentru că nu i-ai acordat nicio clipă copilului tău libertatea de a decide. Te-ai impus tu, cu personalitatea ta puternică și l-ai modelat exact în felul în care ai vrut tu, fără să aibă nici cea mai mică libertate, în ciuda libertinismului tău!

Nu-mi vorbi mie despre libertate de opinie și de decizie, de iubire necondiționată când după ce citești ce am scris simți că mă urăști de moarte, îmi dai unfriend pe facebook și te apuci să mă bârfești!

Da, am prieteni homosexuali pe care îi iubesc din tot sufletul, dar urăsc poponarii de conjunctură, da, am prieteni atei și îi iubesc, dar urăsc ateii de conjunctură, da, am prieteni credincioși, dar urăsc credincioșii de conjunctură, îmi plac musulmanii, probabil că sunt evreică, îmi place să aflu orice despre oameni, nu-mi place să mă bag în viețile lor și, ce este cel mai important, îmi iubesc copiii și soțul din tot sufletul, dar nu am ajuns încă la performanța de iubire necondiționată! Aceea e rezervată sfinților, ceea ce eu nu sunt!

Diversitate zici? Lupți pentru diversitate dar ești incapabil să accepți o părere diferită de a ta? Dă-mi voie să te felicit! Ai eșuat lamentabil! Lupți de fapt pentru uniformizare și culmea e că aproape ai reușit!

Anunțuri

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s