Niște blugi iubeau o fată

Sursa: pixabay.com

Sursa: pixabay.com

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nici că s-ar povesti, pe vremea când oamenii știau că Denim e o marcă de after-shave, nicidecum materialul grosuț și destul de rigid în diverse culori, de la negru, trecând prin toate nuanțele de albastru și până la alb, niște blugi ce îmbrăcau o fătucă, elevă la un foarte cunoscut liceu din București, în clasa a 10-a, la secția de chimie-biologie, care avea un dirig de mate, cel mai rușinos și mutulică profesor din câți a cunoscut vreodată capitala țării noastre.

Era liceul ăsta strategic așezat chiar la margine de Cișmigiu, aproape de cinematografe și baruri, numai bine cât să nu înghețe chiulangii sau din contră să înghețe și să aibă nevoie să se încălzească tot câte doi pe băncile mai retrase ale parcului, dosiți de vreun pom mai bătrân chiar și decât bunicii lor.

A fost atunci o perioadă scurtă, fără uniforme, veneau copiii la școală cum le era mai comod, îmbrăcați confortabil, cu haine care după cum avea. Fetele rar mai alegeau fuste sau rochițe, poate doar la ocazii speciale, banchete ori serbări. Zi de zi le vedeai pe holurile liceului îmbrăcate în jeanși potriviți pe forma corpului, conici cele cu siluete de invidiat și evazați acelea care aveau câte ceva de corectat.

Numai blugii fetei noastre erau ciudați rău pentru vremurile alea, strâmți bine de i se vedea fundul bombat și bine conturat la care destul de puțini colegi aveau curaj să se uite fățiș chiar dacă de admirat îl admirau toți.

Pui de rebel ce era ea, mai mult lipsea decât stătea pe la ore, dacă aveai nevoie să o găsești, cel mai sigur o căutai prin Cișmigiu. Era ori călare pe vreo bancă trăgând câteva fumuri dintr-o țigară furată din pachetul tatălui, ori tolănită prin iarbă (nu se temea de căpușe) citind vreun roman interzis, dar oricum ar fi fost, veșnic îmbrăcată cu blugii ei skinny de culoarea cernelei și tricourile negre cu capete de morți de unde puteai deduce cu ușurință cam ce muzică urla în căștile pe care părea că nu le scoate din urechi decât când doarme.

Chiar dacă n-ai crede că răruța ei prezență la școală ar fi putut deranja pe cineva, uite că într-o zi directorul a luat catalogul și tare s-a mai supărat când a văzut cârnatul lung de absențe nemotivate din dreptul numelui fetei. Și ca un făcut, exact în aceeași zi, după ce și-a terminat cartea, când s-a ridicat de pe pajiștea pe care zăcuse în timp ce colegii făceau experimente la ora de chimie, blugii cei cu personalitate au cedat cu un scurt pârâit sub presiunea fundului pe care îl slujiseră credincioși atâta amar de vreme, că pe timpul ăla, în România, lumea nu avea în dressing câte 20 de perechi la fel. Așa se face că s-a dus la școală cu o crăpătură mică chiar sub buca stângă, pe care doar un ochi ce-i studiase atent posteriorul ar fi putut-o observa, în niciun caz timidul prof de mate care nu avea curaj nici măcar se se uite în ochii ei. Cu privirea plecată, sperând să nu-l mai înfrunte la fel ca-n celelalte dăți, a scos-o la tablă să rezolve o problemă și numai bine că a apărut și directorul școlii pus pe scandal pe tema absențelor. Ea, serioasă cât cuprinde, scria pe tablă formulă după formulă. Dirigul, speriat de prezența autorității supreme în clasă, nici nu mai respira. Directorul jubila, spera să greșească problema ca să aibă super-argumentul cu care să o facă knockout în lupta cu absențele. Blugii, în acea atmosferă maxim tensionată, mai aveau puțin și crăpau de tot. Doar tipul din prima bancă de la geam, cel despre care toți credeau că e ușor tâmpit și că nici nu vede bine pentru că avea o pată pe ochi pe care o arăta cu orice ocazie, oricui avea chef să o vadă, părea relaxat și foarte sigur pe el când o tot pâsâia:

– Psssst! Psssst! Hey! Pst, pst! M-auzi? (îl auzea toată clasa, poate chiar și clasa vecină) Pssst, vezi că ți s-au rupt blugii în fund!

Articol scris pentru SuperBlog 2016.

Anunțuri

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s