Obraznic și provocator – un păcat pe care mi-l asum

Credit foto: Daniel Botea

Credit foto: Daniel Botea

Citesc rafturi de cărți, ascult ce spun alții despre fericire, o caut aiurea, haotic, prinzând din zbor tot ceea ce este la o lungime de mână de mine. Gust, mă bucur de experiență și merg mai departe. Uneori nici amintirea nu rămâne, cu toate că gustul nu a fost rău.

Senzații peste senzații, emoții, dorința de a ne reîntâlni, intuiția focurilor de artificii din nopțile prea scurte și intense, scenariile din spatele ochilor închiși care-mi deschid drumul înspre visare, certitudinea că este vorba de contraste, de negru când eu sunt albă, de gust aspru care să balanseze dulcele meu, de însoțirea cu amestecul cremos și fin al unor potriviri atent studiate, acel rafinament al relațiilor în care nu numai cei doi se potrivesc, ci și anturajul face parte din aceeași poveste. Este vorba despre ceea ce am învățat să fiu, ceea ce alții m-au învățat să iubesc, iar eu, elev silitor am acceptat ca fiind adevărat, m-am mulțumit cu imaginea perfectă prin precizia cu care toate piesele își găsesc locul într-un peisaj ce nu deranjează cu nimic. Toate acestea le primesc pentru că am avut perseverența să caut, întâi în mine pentru a descoperi cine sunt și ce vreau, apoi în afară pentru a găsi ceea ce cred că vreau să aflu. Mi se dă ce am cerut și îmi duc viața mulțumită, convinsă fiind că totul este bine. Și este bine, chiar foarte bine, totul la locul lui, momentele în care ne întâlnim au un gust aparte, al nostru, atent studiat, cu grijă ales, nimic la voia întâmplării.

Până într-o zi, mai înspre seară, când oamenii se strâng în grupuri mari ca să sărbătorească diverse întâmplări de peste an, când l-am întâlnit! Nu era singur, venise împreună cu încă alții cam de același nivel și doamne care să-i pună în valoare, fără a le răpi însă libertatea de a frânge inimi și de a cotropi noi teritorii. N-aveam nimic de pierdut, nu așteptam nimic de la această întâlnire, viața mea decurgea lin, așa că m-am lăsat purtată, le-am dat o șansă fiecăruia să-și spună povestea, să mă impresioneze și, de ce nu, să mă cucerească, cu toate că, se știe că o femeie îndrăgostită este aproape imposibil de sedus. Cu siguranța pe care mi-o dădea acest aspect, am trăit experiența până la capăt, nu cu unul, ci cu toți, lăsând controlul la o parte, ca într-un dans în care partenerul este atât de bun încât totul iese perfect fără să fac nimic mai mult decât să mă las condusă…sau sedusă! S-au întrecut unul pe altul în încercarea de a rămâne în memoria mea. Unul m-a încântat cu consistența conversației, altul cu aroma pe care o simțeam când mă aflam periculos de aproape. A fost unul care a mizat pe doamna lui, a fost convins că îl voi îndrăgi pentru că acea doamnă cu un gust desăvârșit părea să îl adore. Toate acestea au făcut alegerea grea, mai ales că atmosfera era încărcată de emoție, multe lucruri se întâmplau în jur, mintea mea era în altă parte iar inima era puțin supărată că omul iubit nu era acolo ca să mă ferească de toate aceste tentații. Exact când mă așteptam mai puțin, a apărut ultimul, mic, cu o culoare care nu-mi spunea prea mult, însoțindu-se cu o doamnă bizară, în sensul că, într-o zi obișnuită și fără deschiderea de a încerca gustul noului, nu m-aș fi lăsat purtată în această poveste.

L-am adulmecat și m-a legat, sălbatic, dureros, fără milă. M-a silit să îi accept compania fără să-mi lase spațiu să refuz. A pătruns printre buzele mele, licoros și tare în același timp și a explodat într-un orgasm care mi-a cuprins toate simțurile. Doamna lui, la fel de perversă ca el, s-a alăturat îndată hârjonelii noastre vinovate, completându-l cu prezența ei greu de ignorat. Nu că am uitat de restul, ci pur și simplu au dispărut din peisaj, am rămas doar noi, într-un menaj a trois, contopindu-ne gusturile într-o explozie de fericire. Atâta dulceață și tandrețe, încât cu greu îți poți imagina forța cu care a pătruns în mine, felul lipsit de scrupule în care s-a folosit de tot ce avea la îndemână pentru a mă avea, lipsit de conștiința relațiilor în care poate că eram implicată, fără milă față de cei ce-l însoțeau, folosindu-se de calitățile lor pentru a mă seduce în așa hal încât să nu mă mai pot gândi decât la el, turnând foc în trupul meu, un foc obraznic în care a ars caprifoi, gutui, nuci, turtă dulce și fructe confiate peste care a turnat miere, le-a amestecat fără să țină cont de reguli, le-a lăsat prea mult la soare și-apoi mi le-a servit alături de alte bunătăți la fel de surprinzătoare, fără să-mi lase șansa de a-l refuza. Un joc periculos, perfid aș spune, un atac în forță exact când sunt cu garda jos, când pare că ceilalți au cucerit tot ce se putea cuceri, apare el, fără mari surle și trâmbițe, oferind climaxul și culegând cioburi de suflet fericit că a trăit așa experiență. Scurt și intens, un amant nemilos a cărei victimă mă bucur că sunt, păstrez fiorul mult timp, năucă, neștiind ce m-a lovit, care parte din acea combinație m-a dat pe spate și nu mă lasă să-mi revin, surpriza aromei sale sau gustul de tip love@hate al brânzei roquefort.

Ceea ce părea povestea felului în care am fost cucerită de un bărbat surprinzător este de fapt filmul evenimentului Branzeturi cum se… cuVin. Pe 10 decembrie, în Sala Victoria a hotelului Arc de Triomphe am avut plăcerea să fac primii pași în arta degustării vinului și a brânzei, sprijinită îndeaproape de Asociația Bloggerilor Olteni și DicționarCulinar.ro, organizatorii acestui eveniment.

Cel care m-a cucerit a fost, surprinzător, vinul Dessert Corcova. Surprinzător pentru că este un vin alb, foarte dulce, iar eu prefer vinurile mai degrabă seci. De aceea spun că s-a purtat exact ca un bărbat atât de arogant încât și-a permis să ignore preferințele mele și să mă surprindă pe toate planurile fără a-mi lăsa șansa să-l refuz. M-a avut și-apoi a dispărut, savurând efectul devastator asupra mea: nu-l voi uita și îl voi căuta mereu, mă voi bucura când apare, îl voi consuma cu nesaț și fără fandoseli de fată mare, cu voluptate și indecență, așa cum îi șade bine unui vin obraznic – acesta este cuvântul care-l definește. Este un vin special pentru că pe strugurii din care este făcut, în unii ani apare spontan mucegaiul nobil.  Vinul care m-a băut pe mine la acest eveniment este o combinație de Sauvignon Blanc si Chardonnay și este atât de dulce pentru că strugurii sunt culeși în noiembrie când deja sunt stafidiți și mult mai dulci decât dacă ar fi fost culeși în septembrie. Tradus în cifre asta înseamnă că dacă în septembrie s-ar culege 10 tone/ha, în noiembrie se culeg doar 4, din care rezultă 1 tonă de must care prin fermentare la temperaturi controlate se transformă în acest cuceritor șarmant.

Credit foto: Daniel Botea

Credit foto: Daniel Botea

Așa cum spuneam, pentru a avea acel efect devastator, însoțitoare i-a fost la fel de speciala Madame Roquefort – Ille de France, de la Delaco. Ai avea pretenția de la o doamnă să fie suavă și delicată, cu o prezență discretă, iar dacă nu este așa ai crede că nu e mare brânză de capul ei. Dar uite că este chiar o mare brânză, sălbatică, crescută în întunericul și umezeala grotelor, tupeistă, provocatoare, neînfricată, cu mirosul ei de oaie din laptele crud, nepasteurizat și mucegaiul albastru Penicillium roqueforti. Provocator este cuvântul pe care i-l alătur în această poveste tulburătoare.

Credit foto: Daniel Botea

Credit foto: Daniel Botea

Combinația dintre vinul obraznic și brânza lui provocatoare, sunt chiar eu – aroganta, deci Aroganță să-i fie numele acestui păcat pe care mi-l asum și sper să ard cu el în focurile veșnice, ducând cu mine secretele care încep să mi se dezvăluie de îndată ce mă transform din băutor în degustător, împlinind profeția lui Salvador Dali – „Cine știe să deguste, nu mai bea niciodată vin, ci degustă secrete.”

Credit foto: Daniel Botea

Credit foto: Daniel Botea

Anunțuri

5 gânduri despre “Obraznic și provocator – un păcat pe care mi-l asum

  1. Pingback: Castigatori campanie "Branzeturi cum se... cuVinuri oltenesti la Bucuresti" - Blogal Initiative Craiova

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s