Sexul de împăcare îl faci cu cine te-ai certat sau cu altcineva?

16174978_1608173365866264_982994804116397805_n

Sexul de împăcare îl faci cu cine te-ai certat sau cu altcineva?

Am întrebat pe Facebook pentru că îmi pare o treabă cât se poate de serioasă, chiar m-a lovit în moalele capului, însă a avut mare succes ca glumiță tâmpițică. Am hihăit și eu, că doar asta știu să fac cel mai bine, apoi iar m-a lovit.

Ca de obicei, o să pornesc de la experiența mea, nu o să spun că am auzit la farmacie sau în autobuz 😛

Când eram eu mică (tânără sunt acum!) și mă certam cu BF-ul aveam de fiecare dată un comportament standard: o sunam pe aceeași prietenă cu care începeam să ies, eventual să plec în scurte vacanțe, contexte în care ajungeam să cunosc oameni noi și inevitabil mă alegeam cu un nou BF cu care trăiam fericită primăvara iubirii noastre și spre iarnă se repeta povestea, ne certam, sunam prietena, ieșeam, bla bla, un nou BF….până m-am măritat și au apărut rețelele de socializare.

Din această mărturisire se poate extrage cel puțin o concluzie:

Numai în situația în care mă certam cu iubi apelam la această prietenă, altfel îmi vedeam de viața mea agitată, iar relația cu prietena o întrețineam la foc mocnit prin telefoane rare spre foarte rare.

Cum se traduce acest comportament?

Mă certam cu băiatu’, mă (cam) durea și ca oricine pe lumea asta, începeam să fug de durere. Acum, părerea mea de om cu creierii la locul lor și cu circumvoluțiunile în număr satisfăcător înspre mare este că fugeam și de singurătate, nu numai de durere, așa că apelam la prietena. De ce aceeași? Simplu! Fata nu era nici pe departe culmea distracției pentru mine, era doar un fel de ciorbă reîncălzită pe care o mâncam de foame, nu de plăcere, dar în vremuri grele, e binevenit orice! Așa și eu….păstram relația asta ca să fie acolo, ceva în vremuri tulburi, să am o rezervă, să nu fiu nevoită să găsesc chiar imediat ceva, să am timp să-mi ling rănile. Iar ea, în lipsă cronică de companie, accepta cu bucurie chemările mele sporadice, deci era strategic aleasă o persoană care nu m-ar fi refuzat oricât de absentă eram în restul timpului. Dacă nu aș fi petrecut timp cu fata asta după ce mă certam cu perechea, ar fi apărut în viața mea, brusc, un timp despre care eu credeam că nu aș fi avut cu ce să-l umplu, dar el era deja plin cu durerea despărțirii pe care eu nu voiam să o simt. Așa, mă țineam și ocupată și totodată îmi creșteam considerabil șansele de a mă cupla din nou.

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă foloseam acest timp altfel decât ieșind prin cârciumi în căutarea unui nou bărbat cu care să mă împerechez???? În minte îmi vine un singur răspuns – aș fi avut timp să reflectez asupra proaspetei relații încheiate și de aici decurg două variante:

  1. Fie mi-aș fi dat seama că eu în relație cu omul respectiv chiar nu suntem potriviți, durerea ar fi dispărut și mi-ar fi fost mai ușor să mă desprind;
  2. Fie aș fi avut răgazul să mă liniștesc și să văd că eu sau el am greșit, dar că suntem bine împreună și că merită să lupt pentru relația aceea, să îndrept lucrurile sau să iert.

Acum prietena-ciorbă reîncălzită a fost înlocuită de rețelele de socializare, în principal. M-am certat cu iubitul, iau telefonul și e imposibil să nu găsesc măcar doi, trei doritori de un flirt nevinovat care, de ce nu, se poate finaliza chiar și cu sex. Și uite cum sexul de împăcare se transformă în sex de consolare.

Treaba e profundă și serioasă, pentru sexul de împăcare este nevoie să rămâi pe loc, acolo, în relație, să-ți consumi furia, să-ți treacă supărarea, să găsești resursele pentru a te apropia din nou, de a te deschide, de a trăi din nou intimitatea, așa vulnerabil cum ești după o ceartă și asta face ca lucrurile să fie mai fierbinți ca înainte, tocmai de aceea e dulce sexul de împăcare.

Dar cine mai face asta? Oare nu fugim toți la ciorbițe reîncălzite, oare nu dăm prea ușor năbădăiosul sex de împăcare pe lâncezitul sex de consolare, zburând lejer din floare-n floare?

Ca să răspund la întrebarea de la care am pornit, eu cred că după ceartă este necesar să ne luăm un timp, singuri cu noi, în care să ne dăm seama dacă merită să facem sexul de împăcare cu persoana cu care ne-am certat sau ne luăm mai mult timp, până când rănile provocate de despărțire se vindecă și apoi lăsăm să intre în viața noastră o altă persoană cu care să ne certăm, dar care să merite și sexul de împăcare.

Acesta este secretul unei relații bune, să avem alături o persoană cu care să merite să ne certăm (cearta are darul de a regla ce nu merge bine), dar și să ne împăcăm. Altfel se numește…nici măcar sport, doar încordarea mușchilor înspre relaxarea creierului!

Anunțuri

3 gânduri despre “Sexul de împăcare îl faci cu cine te-ai certat sau cu altcineva?

  1. Azi am fost și eu întrebată. Deși am văzut când ai postat pe fb, acum a ajuns și prin alte persoane la mine întrebarea.

    Răspunsul meu:

    De obicei sexul de împăcare îl fac cu cine m-am certat (adică al meu soț), dar dacă i-as face bagajele și l-as trimite sa nu mai vina, atunci se poate și cu altcineva.

    Apoi sexul de împăcare, se face doar dacă aveai o relație sexuala cu persoana cu care Te-ai certat, nu?!
    Ca dacă mă cert cu vecinul, nu l-oi împăca oferindu-i servicii în natura, nu?!

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s