Jurnal în vremuri de coronavirus #ziua20

#ziua20
Azi am râs la final. Una din zilele acelea în care viața râde de mine și râd și eu cu ea.
Am zis deja că ieri m-am bucurat de foștii colegi. Azi am continuat să vorbim, de data asta în mesaje private. Am vorbit de toate, și serioase, și mai puțin serioase. M-am mirat la un moment dat cât de firesc curge o discuție cu un om cu care nu am vorbit de 30 de ani și chiar i-am spus ca în 4 ani cât am fost colegi nu cred că am vorbit cât am vorbit azi. Si că o să fie drăguț să cunosc oameni pe care îi cunosc de mult. Si un pic îmi părea rău că nu ne-am văzut în tot timpul ăsta, că drumurile ni s-au despărțit și nimic nu ne-a mai adus împreună. (!!!)
Am mai săpat prin grădină, m-am luat cu treabă și pe seară, ca orice femeie serioasă m-am apucat de stalkerit. Asta e o îndeletnicire foarte reconfortantă, afli lucruri fel de fel și uneori te distrezi de minune. Am găsit eu pe pagina omului că doi prieteni de-ai mei, soț și soție i-au dat like. N-avea cum să fie coincidență! Il întreb și-mi confirmă că-i cunoaște și că nu numai pe ei, ci toată vechea mea gașcă, inclusiv pe fostul soț. Deja muream de râs, dar am mers mai departe și mi-am sunat prietenii convinsă fiind că o să fie foarte surprinși de marea mea descoperire. Eu în extaz povestesc dintr-o suflare, ea calmă, placidă, mă întreabă „Așa, și? Mereu te-am întrebat de ce nu mergi la băiatul ăsta (prestează el niște servicii de care am avut și eu nevoie) și nu ai zis nimic. Știam că îl cunoști, dar am crezut că nu vrei. Toți te-am întrebat. Și când ne vedeam la bloc la xulică, era și el câțiva metri mai încolo de fiecare dată.” Practic de 18 ani probabil că am trecut de multe ori unul pe lângă altul, am fost îndemnată să-l caut, dar niciodată nu am făcut legătura dintre numele pe care prietenii mei îl spuneau și fostul meu coleg de clasă. Cum nu am făcut-o nici când el mi-a zis că îi cunoaște.
N-am cum să nu mă întreb de câte ori am mai fost atât de oarbă, câte chestii am ratat, câte șuturi în fund a trebuit să-mi dea viața în anumite situații că să înțeleg ceva și mai ales câte nu le-am înțeles încă?
Acum abia aștept să treacă mizeria asta ca să recuperez cei 18 ani de ignoranță.
Totul va fi bine!

Lasă-mi un comentariu! Îți răspund imediat :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s