Vacanța cu gustul copilăriei

Aurora2-300x165

Foto: hotelaurora.ro

Pot să-mi fac vacanța oriunde în lumea asta mare, pot înota în cele mai turcoaz ape, pot admira cele mai exotice plaje, dar dacă nu ajung măcar 2 zile la mare la noi, e jale, nici nu simt că am fost la mare! Marea Neagră are gustul copilăriei mele, este reîntoarcerea la rădăcini, doar aici simt bucuria locurilor cunoscute de care mă leagă amintiri. Și nu oriunde, ci în Mamaia! În apa din Mamaia, care jur că este diferită de cea din….Eforie, mi-am pierdut eu cercelul-lalea și am făcut legământ cu Marea că voi reveni până când se va îndupleca să mi-l dea înapoi, iar ea mă leagănă de fiecare dată și uneori îmi șoptește liniștită, alteori urlă furioasă că mi-l va da cândva, când va fi sigură că o iubesc cum nu iubesc o altă mare. Continuă lectura

Ca să fie de calitate, timpul trebuie petrecut cu plăcere!!!

MiniArt Show by Ioana Ginghina

MiniArt Show by Ioana Ginghina

Acesta ar trebui să fie un articol despre musicalul Cântec pentru Tisha în care să vă spun că este un spectacol pentru copii și părinți și că cel mai bine pe lumea asta este ca noi, părinții să petrecem “timp de calitate” cu copiii, să-i ducem la activități, să le dezvoltăm inteligența emoțională, să facem și să dregem pentru copii.

Ar trebui, numai că eu o să povestesc despre un weekend așa cum se întâmplă uneori în familia mea, nu mereu, dar de dorit și despre ce este timpul de calitate sau ce cred eu că este. Ca să fie de calitate, timpul trebuie petrecut cu plăcere!!! Continuă lectura

Cum facem cu petrecerile adulților posesori de copii?

arhiva personală

arhiva personală

Cu petrecerile de copii suntem lămuriți cu toții, chiar și cu cele de adolescenți. Cu bani sau cu mai puțini bani, ideea este aceeași, ne dăm peste cap și facem să fie distracție pentru odor, să fie memorabil, adică să țină minte suficient încât la anul să vrea ceva și mai tare. Cum facem cu petrecerile adulților posesori de copii? Asta-i întrebarea! Continuă lectura

Why Him? De ce el?

cinemagia.ro

cinemagia.ro

De câte ori nu s-o fi întrebat și tata, “de ce el”, de ce tocmai băiatul ăla îmi place? Ce naiba oi fi văzut la el? Dar de câte ori nu m-aș fi întrebat chiar și eu dacă nu aș fi avut darul de a vedea, în spatele părții urâte, partea frumoasă din oameni….Dacă nu aș crede cu toată puterea mea că de cele mai multe ori un comportament oribil ascunde un diamant neșlefuit, cred că mi-aș petrece viața într-un etern „de ce el?” Continuă lectura

Obraznic și provocator – un păcat pe care mi-l asum

Credit foto: Daniel Botea

Credit foto: Daniel Botea

Citesc rafturi de cărți, ascult ce spun alții despre fericire, o caut aiurea, haotic, prinzând din zbor tot ceea ce este la o lungime de mână de mine. Gust, mă bucur de experiență și merg mai departe. Uneori nici amintirea nu rămâne, cu toate că gustul nu a fost rău. Continuă lectura

Passenger – un film S(implu)F(iresc)

InterComFilm

InterComFilm

Mă fascinează timpul actual, acum-ul pe care îl trăim, în care firescul este atât de rar încât se fac filme SF despre el, în care SF pare să vină de la Simplu@Firesc și nu de la Science Fiction, filme care să-și pună audiența pe gânduri, să iște controverse și să provoace emoții.

Când oamenii își doresc cariere strălucitoare, dezvoltare personală, iubiri complicate și mai ales dovezi de necontestat ale acestor iubiri, călătorii care mai de care mai fascinante, experiențe deosebite, călătorii cu balonul, sărituri cu parașuta, mese copioase servite pe întuneric pentru a potența celelalte simțuri în afara văzului, este banal, derizoriu chiar, ca bărbat să-ți dorești să construiești o casă, iar ca femeie să-ți golești sufletul de orice altceva și să iubești bărbatul care doar construiește o casă, fără să facă alte nebunii amețitoare. Continuă lectura

În mod ciudat, sunt fericită!

celebrate-954791_640

pixabay.com

În mod ciudat, sunt fericită!

2016 este anul care mi-a luat tot. În chiar primele zile am primit o lovitură care m-a năucit. Imensă! Nici nu știu cum am rămas în picioare sau de unde am avut putere să mai lupt încă 6 luni pentru ceea ce credeam că este important. Nu numai că am luptat dar am avut credința că fac bine ceea ce fac, că merg în direcția bună, că există șanse. Am găsit în mine puterea să cred, să sper, să lupt, să repar și mai mult decât asta, am reușit să iert după ce inițial m-am foarte revoltat. Continuă lectura