Aparent la fel

Ai mei copii sunt liniştiţi, atât de liniştiţi cât pot fi doi copii normali. Dar când zic asta mă gândesc la faptul că nu au plâns mult ca şi bebeşuşi. De ce? Pentru că am fost permanent lângă ei şi cum au cârâit puţin, cum i-am luat în braţe. Aşa că, nu au avut de ce să plângă pentru că ştiau că imediat vor fi luaţi în braţe.

Am văzut însă copii ai căror părinţi s-au temut să-i ia în braţe. Copii care au fost lăsaţi să plângă în pătuţul lor special ca să nu se înveţe în braţe. Ca o paranteză, nouă luni în burta mamei creează o obişnuinţă solidă, toţi copiii se nasc gata învăţaţi să fie ţinuţi în braţe :). Am închis paranteza. Aceşti copii sfârşesc prin a fi şi ei foarte liniştiţi. Nici ei nu au de ce să plângă pentru că ştiu deja că nimeni nu-i va lua în braţe.

Aparent la fel.